1.
Introducere
Nou infiintatul
IICC (institut pentru investigarea crimelor comunismului) trebuie sa-si
organizeze spatiul (metabolismul) informational si sa decida strategia
extensiei (evolutiei) lui. Intre stabilirea misiunii, obiectivelor, metodelor,
si actiunilor Institutului si specificarea mijloacelor de comunicare si stocare
a informatiilor pe care le va folosi - trebuie facuta o strinsa legatura.
Pentru ca niste "tehnicieni" sa poata proiecta reteaua de
calculatoare, sa puna la punct instrumentele cercetatorilor, sa compuna
platforma (situl) de difuzare si colectare a informatiilor - e nevoie de o
arhitectura globala a sistemului informational. La rindul ei, aceasta trebuie
precedata de un plan conceptual realist: specificatii pertinente si fezabile
-stabilite tinind cont de dorinte (ierarhizate pe prioritati), dar si de
mijloacele disponibile.
Nu stiu cum
va aborda IICC acest proiect dificil si pluridisciplinar. Din experienta mea,
va trebui infruntat un paradox. Daca se da drumul imediat la un site al
institutiei, pentru ca sa amareze dialogul fertil cu publicul, se va manifesta
dificultatea schimbarii ulterioare a acestei prime structuri, stabilite in
graba. Pe de alta parte, nu e bine sa se amine conectarea la public pina cind
va fi pus la punct un proiect informational emancipat - pentru ca tocmai
dialogurile mijlocite de site pot rafina intelegerea problemei. De aceea ar fi
bine sa fie lansat repede un prim site - simplu, cu rol de amorsa, urmind ca
apoi sa fie conceput cu atentie un sistem informational evolutiv si adecvat. La
modul ideal, organizarea "ontologiei IICC" si a evolutiei ei prin
comunicare ar trebui sa evolueze o data cu institutia, pentru ca reprezinta in
acelasi timp un input si un output al activitatii sale. Dar optimizarea unei
strategii informationale evolutive este delicata, metodologiile si
instrumentele specifice- inca in studiu, expertii capabili sa o orchestreze-
rari.
Am experienta
ingineriei sistemelor semantice evolutive, am meditat mult la problema si am condus
proiecte de acest gen, in contexte oarecum similare celor in care va trebui sa
opereze IICC. M-a preocupat intens organizarea si raspindirea explicatiilor
care sa sustina democratizarea cunoasterii. Am coordonat o serie de proiecte
vizind propagarea informatiilor prin sinapsele teleinformatice care pot echipa
creierul colectivitatii umane. Am trait postura dificila de inginer al unor
aplicatii informationale distribuite pe Internet. In fine, in activitatea mea
"civica" meditez, scriu si actionez, de 16 ani, despre modul in care
se poate organiza un metabolism informational care sa permita realizarea
Procesului comunismului (vezi si textele pe aceasta tema expuse in spatiile
http:://www.procesulcomunismului.com si http://www.piatauniversitatii.com))
Toate acestea imi permit sa fac citeva
recomandari. Acest text reprezinta doar o prima forma din ceea ce ar putea
deveni un raport (analiza, specificatii).
2.
Opinii privind obiectivele (prioritatile) si consecinte
Desigur ca
revine membrilor IICC sa-si construiasca piramida obiectivelor si sa-si decida
metodele, actiunile si prioritatile. Nu stiu in ce masura vor reusi sa
intareasca echipa "personalitatilor" implicate (care stiu "de
ce" trebuie facut studiul) cu "ingineri" care sa stabileasca
"cum" trebuie materializate dorintele de adevar si justitie. Avind in
vedere faptul ca m-am ocupat intens de aceasta problema, imi permit sa fac
niste ipoteze-propuneri privind scopurile, pe baza carora pot sugera implicatii
la nivelul mijloacelor.
a. Inter-operare, actiune colectiva
Opinie:
Spatiul informational IICC nu trebuie sa fie o insula, ci un
nod-dispecer, un creier de interconectare a celor implicati in actiuni legate
de Proiect, un orchestrator, un catalizator al cooperarii intre cei ce doresc
studiul si condamnarea comunismului.
Consecinta: Poiectarea
inter-operabilitatii intre site-ul institutiei si partenerii sai exteriori
b.
Oportunitate, actualitate
Opinie:
Ar trebui evitata inchiderea subiectului in
carantina trecutului, in numele interesului istoric. Fructele crimelor
comuniste (recoltele abuzurilor ) se culeg in ultimii 16 ani. Se poate privi
spre trecut si dinspre prezent, acordind prioritate fenemenelor care au inca
impact in actualitate, fara a pierde din vedere globalitatea manifestarilor
si continuitatea fenomenelor. Coborind pe scara: tranzitia (1990-2006),
contrarevolutia (1990), lagarul (1964-1989), genocidul (1944-1964), complotul
(1917-1944)- institutul va putea incerca pararea manevrelor post-comuniste care
sufoca azi Romania. El trebuie sa arate de exemplu romanilor pe ce baze si-au facut averile
cei care ii conduc azi- daca doreste sa convinga publicul de pertinenta
activitatii sale.
Consecinta: Organizarea
"longitudinala" a dosarelor, permitind navigarea in amonte, dinspre
efectele actuale ale comunismului, spre radacinile (cauzele) lor.
c. Pertinenta si
eficacitate
Opinie: Obiectivele sterile sau incomplete de genul
"obtinerea scuzelor presedintelui", "despagubiri de un
ban", "lege simbolica a lustratiei" - trebuie evitate. In locul
lor, ar trebui sustinut un sistem coerent si eficace de actiuni legislative,
justitiare, educationale (vezi si propunerile din platforma http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-588-2005-2).
Consecinta: Organizarea unui
spatiu de "proiecte", convergind spre obiective precise, polarizind
sprijinul publicului activ
d.
Evitarea confiscarilor ideologice
Opinie:
Institutul poate studia (printre altele) si corelatia dintre doctrina
comunista si practica totalitara. Dar ratiunea sa este de a se concentra pe
incalcarea drepturilor de oameni a cetatenilor romani, operata prin intermediul
statului comunist, acaparat de persoane si grupari - carora urmeaza sa li se
stabileasca responsabilitile. Nu avem nici un interes sa lunecam in dispute
doctrinare, permitind diverselor ideologii (stinga, dreapta, etc) sa
capitalizeze suferintele a trei generatii de romani. Studiem functionarea unui
lagar de alienare, exterminare si domesticire, nu probleme teoretice (de genul:
nationalism, proprietate comuna, etc.). Daca nu rezistam tentatiilor si
confiscarilor ideologice, vom stirni in continuare, inutil si pagubos,
rezistenta anumitor cercuri occidentale, fata de judecarea crimelor regimului
comunist din Romania.
Consecinta: Chiar daca fragmentele
informationale pot fi indexate si in functie de diverse aspecte
socio-politico-economice, axul organizarii (clasificare, etc.) trebuie sa fie
problematica incalcarii drepturilor umane.
e. Interesele cetatenilor romani si independenta
Institutului
Opinie:
Institutul este subordonat guvernului. Acesta este subordonat statului
roman. Dar la rindul lor, guvernul si statul trebuie sa slujeasca interesele
cetatenilor. Avem insa un posibil (probabil) conflict de interese: statul roman
actual sustine judecarea crimelor statului roman precedent, ca sa dovedeasca
discontinuitatea afirmata de revolutia din 1989. Nu avem insa garantii privind
aceasta ruptura si faptul ca statul nu
va impiedica (influenta, sabota) activitatea IICC, in clipa in care aceasta nu
va conveni fortelor care pot influenta pirghiile statului. Imposibil de evitat,
provocarea politica a activitatii Institutului trebuie asumata cu rigoare si
curaj.
Consecinta: Ar trebui ca spatiul
informational sa fie organizat astfel incit sa diminueze riscurile
interventiilor politice partizane si efectul jocurilor de interese din culise.
Asadar majoritatea informatiilor trebuie plasate transparent, pe servere imposibil
de blocat prin decizii administrative. Deasemenea, accesul la informatiile
sensibile trebuie gestionat cu multa rigoare.
f. Pluralism valoric si multidisciplinaritate
Opinie: Fenomenele studiate sint extrem de complexe,
implicind o multitudine de elemente interconectate si schimbatoare.
Obiectivele, actiunile si implicatiile studiului formeaza o plasa foarte vasta.
Criteriile, valorile si paradigmele pletorei de discipline implicate in
cautarea unei imagini coagulate a procesului economico-socio-politico-spiritual
savirsit de regimul comunist- vor converge greu.
Consecinta: Activitatea unei echipe
multidisciplinare, abordarea pluridisciplinara va cere o structura emancipata
de gestiune a informatiilor. Fiecare domeniu va avea limbajul si paradigmele
sale - punindu-se dificila problema a fuziunii "ontologiilor" de
referinta.
g. Istorie si memorie
Opinie:
Dimensiunea istorica si memorialistica a proiectului este evidenta. Cei
care au suferit- au dreptul la amintire. Cei care au distrus, trebuie
demascati. Intimplarile si aspectele semnificative- cunoscute si intelese.
Consecinta: Va trebui pusa la punct
o vasta memorie colectiva, cu zone alocate: evenimentelor, aspectelor,
victimelor, responsabililor- intercorelate relational-si permitind cautari
sofisticate, proiect informational de mare complexitate.
h. Drept si politica legislativa
Opinie:
Sper ca institutul isi propune alcatuirea unor rechizitorii -
utilizabile in procese civile si penale simbolice, dar mai ales concrete. Ca va studia ce legi ar fi necesare pentru a
reabilita justitia si va impulsiona legiferarea lor. De exemplu - ca va sustine
criminalizarea oficiala a regimului comunist (incit sa intre in functie
prezumtia de nevinovatie a celor ce l-au infruntat si de vinovatie a celor ce
l-au aparat), ca va lupta pentru deblocarea arhivelor. Nu putem vorbi de
studiul comunismului, atita timp cit arhivele vechiului regim nu sint
accesibile si nici informatizate. IICC
ar trebui sa faca politica studiului crimelor comunismului. Dar ariergarda regimului comunist va rezista dur, acceptind
doar o activitate sterila, protejind averile si puterea post-decembriste. IICC
va trebui sa o demaste, sfideze si combata.
Consecinta: Sistemul informational IICC va suferi previzibile
atacuri tehnice si juridice. El va trebui construit cu o grija extrema pentru
probleme de tip securitate, confidentialitate, legalitate, etc. Problema e
critica si impune experti. Amatorismele ar costa
mult.
i. Economie: exemplu coperativizarea
Opinie:
Societatea romaneasca este distrusa, de 16 ani, in numele intereselor
anti-justitiare si acaparatoare ale vechii nomenclaturi securicomuniste. Nu se
poate face justitie, daca responsabilii pentru crimele comuniste, imbogatiti
fabulos in timpul tranzitiei criminale, controleaza societatea: politic,
informational etc. IICC ar trebui sa
acorde o importanta maxima aspectelor economice. Sa faca inventarul daunelor
produse victimelor (confiscari, munca fortata, suferinte). Sa faca apoi
inventarul acumularilor statului comunist, existente in 1989. Sa urmareasca
modul in care au fost distruse sau "privatizate" aceste bunuri
colective. Sa stabileasca responsabilitati, obligatii de plata, principii
corecte si globale de reparatie. Un exemplu este dosarul cooperativizarii si
confiscarii bunurilor taranesti: trebuie vazut ce si cit au pierdut taranii, la
ce reparatii ar avea dreptul (inainte de a se plati cite unui Pacepa
despagubiri pentru dobinzile pe care le-ar fi
obtinut valorificind prada detinuta la momentul parasirii sistemului).
Consecinta: O contabilitate globala
a fluxurilor de proprietate persupune un mare efort de comunicare si de
gestiune a informatiilor economice. Sistemul IICC nu poate functiona eficace
daca nu sint deschise si informatizate alte arhive, cu care ar urma sa
inter-comunice. Cum sa ajungem la
reparatii echitabile, atita timp cit
cetatenii nu pot nici macar cere actele de proprietate aflate in strafundul
unor arhive gestionate arhaic, aparate de interese putrede?
j. Informare, educatie, emancipare civica
Opinie:
Descrierea si explicarea
fenomenelor sociale, politice, economice, psihologice (de mare expresivitate)
poate contribui la intelegerea conditiei umane moderne - individuale si comunitare.
Numai daca stim sa scoatem in lumina, nu numai ce este particular, ci si ceea
ce este universal valabil in experienta comunista (mecanismele lasitatii,
de-responsabilizarii, colaborationismului, amagirii, etc.) - vom putea stirni
interesul tinerilor (candidati oricind la noi manipulari, exploatare, alienare,
degradare, domesticire).
Consecinta: Instrumentele de
"difuzare" a informatiilor si "dialog" cu publicul- ar
trebui sa aiba un rol major, in politica si situl IICC. Spatiul web va trebui deci
sa fie corelat cu strategii consistente de promovare.
k. Deschidere si prudenta fata de eforturi similare
sau concurente
Opinie:
Este normal ca Institutul sa intre in dialog fertil cu institutii
similare (vezi in acest sens raportul de veghe atasat). Pot fi impartasite cu
altii experiente, imprumutate metode, stabilite dialoguri pe probleme de
interes comun. IICC ar trebui sa fie un nod activ in plasa "ringului"
siturilor dedicate studiilor unor cataclisme politice: genociduri, dictaturi,
abuzuri masive etc. Aceasta cooperare e necesara, chiar daca exista si o anume
"concurenta" intre "Procesele" similare. Fiecare grup,
dedicat unui anume dosar, va incerca sa demonstreze importanta superioara a
crimei pe care o studiaza (si in consecinta …a muncii sale). In acealsi timp
(vezi explicatii mai largi la http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-2-2006-1),
poate exista si o concurenta materiala, in cazul in
care apar mai multi pretendenti la despagubiri- fata de acelasi stat-debitor
(de exemplu, concurenta intre pretentiile victimelor comunismului si ale
holocaustului, ma face sa semnalez conflictul de interese in care a fost pus
domnul Radu Ioanid)
Consecinta: Conceperea unor versiuni a sitului in alte limbi si
includerea unor instrumente de traducere automata, pentru a facilita
consultarea documentelor romanesti de experti straini. Punerea la punct a
protocolurilor tehnice si financiare de inter-schimb documentar. Asigurarea
confidentialitatii informatiilor sensibile, explotabile in interese concurente
celor vizate de Institut.
3. Organizarea spatiului
informational
(a se vedea sugestii de sinteza si la adresele: Decommunization sau Web genocide documentation centre )
a . Ontologia crimelor comuniste - reper documentar si
scop
Explicatie:
Spatiile
(colectiile) documentare pot fi organizate cu ajutorul mai multor mecanisme:
grupari de dosare, legaturi hipertext, catalogare, folosirea unui thesaurus de
termeni si expresii, indexare pe un dictionar de cuvinte cheie, referire la
ansambluri de texte de referinta, folosirea unor fise de carcaterizare
"metadata", grafuri conceptuale, ontologii, web semnatic etc. Aceste
metode asigura diferite facilitati de reperare a textelor dorite de utilizator.
Dar indiferent
de forma de organizare, la baza structurarii universului de documente se afla
procesul de referentiere in raport cu unul sau mai multe "repere
semantice". Alcatuirea acestor universuri conceptuale (de referinta) are
implicatii fundamentale privind fiziologia operatiilor cu documente, care se
bazeaza pe ele. Un "spatiu semantic" poate
fi nu numai mijlocul ci chiar scopul unei operatii de organizare a unui domeniu
(sa nu uitam preocuparile "Ministerului Adevarului" din
"1984"… ). Spatiul documentelor
si al conceptelor implicate evolueaza in paralel, ceea ce pune probleme
dificile de aducere la zi a referintelor, in cazul schimbarii reperului).
Va trebui deci
decis modul de structurare a universului semantic pe care se va baza indexarea
universului documentar IICC, si asta intr-un mod care sa permita evolutia si
inter-operarea cu alte spatii documentare.
Exemple:
Catalogare,
indexare: NEW INFORMATION TECHNOLOGY APPLIED TO GENOCIDE RESEARCH sau Catalog & Research Guide:Introduction sau Testimonies -
Cataloguing and Indexing
Baze de date relationale: Cambodian Genocide Data Bases
Baze textuale, hypertextuale: Soviet archives
Colectii de fotografii: Photographic
Database sau Photo Collections sau Memorials to the Armenian Genocide
Colectii
audio si video: Video Archive,sau Video Testimonies, sau Th
Armenian Genocide
Colectii
mixte: DATABASE OF
CONTEMPORARY HISTORY
Colectii pe suport nedigital: http://www.memorialsighet.ro/en/default.asp
b. Zonele principale ale spatiului de date
Explicatie
Complexitatea
acuta a spatiului informational in care trebuie incadrate informatiile si
documentele IICC va cere o anume "modularizare":
Baza de date
privind victimele- care reuneste tot ceea ce se stie despre o anumita persoana
lovita de regimul comunist
Baza responsabililor
(potentiali, sau dovediti)- care reuneste tot ceea ce se stie despre cite un
potential vinovat
Baza
evenimentelor (rascoala X, nationalizarea Y, procesul politic Z, infruntarea
din munti U, epurarea V etc)
Baza
aspectelor (colaborationism, teroare, manipulare etc)
Baza
documentelor disponibile (texte-marturii, pledoarii-rechizitorii, poze, acte,
etc)
Baza
actiunilor proprii IICC (proiecte etc)
Baza
semnalelor privind activitati pertinente ale altor persoane si institutii
Baza legislativa etc
Intre aceste
baze (deja complicate ca structura) vor trebui asigurate punti relationale (ce
victime, calai si aspecte cuprinde un anume eveniment, cu ce vinovati a intrat
in raport o anume victima etc)
Exemple:
evenimente:
A
Chronology of the Armenian Genocide
victime:
The Central Database of Shoah Victims' Names sau Th
Armenian Genocide sau JewishGen's
Holocaust Database
vinovati:
19 000 members of
Khmer Rouge
c. Spatiul intern, vitrina spre public si portile de
comunicare
Explicatie: In mod normal
institutul va trebui sa-si dezvolte doua spatii informationale, lucrind in
tandem, sau, mai exact- un spatiu cu doua zone.
In centru, va
trebui asezata infrastructura informationala interna ("intranetul),
organizata pe principii depinzind de modul de functionare decis de echipa de
cercetatori. In miezul acestei structuri va fi baza de date interna (spatiul de
concepte si blocul de documente). Tot aici vor putea fi inserate armonios
instrumentele de lucru si cooperare din sinul echipei interne. In aceasta
"fortareata", ar trebui sa nu existe posibilitatea unui acces
exterior, decit in cadrul unor protocoale bine puse la punct pentru cooperarea
cu parteneri externi ocazionali.
Vazind IICC
ca un nod (catalizator) comunicational, a doua zona informationala este
dedicata raporturilor cu publicul- partener, colectarii datelor propuse de
cetateni (plasate prin Internet sau livrate in alte formate-la sediu),
difuzarii informatiilor publice, purtarii dialogurilor ne-private, organizarii
actiunilor cu suport cetatenesc.
Importanta va
fi proiectarea "pasarelei" intre cele doua zone, capilara pentru
informatiile ce trebuie cunoscute public, ermetica pentru cele critice. La
acest nivel va fi decis, in ce zona din baza centrala de date exista acces
public pentru citire si scriere. Pentru cooperarea cu alte institutii, va
trebui data o atentie deosebita unor aspecte critice cum ar fi:
confidentialitatea datelor, securitatea sistemului, legalitatea activitatilor,
dovedibilitatea sursei afirmatiilor, etc.
Exemple:
Completarea
bazelor de date: The Central Database of Shoah Victims' Names sau the
form for users sau Holocaust Database Volunteer Opportunities
Sondaje de opinii, petitii de sustinere: Armenian Genocide Forum
Sponsori(colecte, etc.): Support Yad Vashem sau Sponsors
Partenariate:
PARTNERS sau Cooperation
d .Rubrici posibile
Explicatie: Din cele de mai sus deriva o serie de rubrici potentiale:
- viziune, obiective, principii;
- poarta pentru colectare de date;
- poarta pentru explorarea datelor accesibile;
- punct de organizare de proiecte si actiuni;
- comunicare: sondaje, forum, petitii colective,
colectari de fonduri ;
- semnale bibliografice, etc.
Exemple:
Site similar
IICC: The Institute
for the History of the 1956 Hungarian Revolution
Misiune,
obiective, viziune, componenta, profilul membrilor: National Agencies - mission si ACT
- the Institute of National Remembrance
Zona
de proiecte: Programs, sau The
Office for the Documentation and the Investigation of the Crimes of Communism
Police of the Czech Republic, sau Chief
Commission for the Prosecution of Crimes against the Polish Nation sau Punishing
Genocide
Panou de afisaj al rezultatelor (rapoarte, sinteze, etc): Reports
Legi.:Information
on the Genocide Convention,sau Laws Against Genocide, sau The Crime of
Genocide in Domestic Laws and Penal Codes sau The Stasi Records Act
Ioan
Rosca, 12 februarie 2006